Blog cu ponturi moca
Home
 

Cum sa scrii un text corect

redactare-textMotivul reprezinta terminologia artelor plastice si a muzicii unde desemneaza o idee cu forma definita, care prezinta un sens vizual sau melodic. Din punct de vedere literar, motivul este un element cu grad de generalitate, care se repeta in diferite momente ale aceleiasi opere sau in creatii diferite (in Bacovia intalnim motive ca: ploaia, creatia, vantul, focul, violetul, claviul, comu).

Motivul este astfel cea mai mica unitate semnificativa a textului, „cea mai mica particula a materiei tematice”. Motivele literare pot fi explicite, cum e motivul mioarei nazdravane din “Miorita”, sau implicite, adica sugerate de imaginile poetice: “Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni il incarca/ Tresarind in cercuri albe / El cutremura o barca” (M. Eminescu) sau “Luna tu, stapana-a marii, pe a lumii bolta luneci (M. Eminescu, Scrisoarea I). Intotdeaunaam simtit ca luna e una din acele vietati cu suflet dublu ce haladuiesc deopotriva-n apa si in aer ne spune St. Augustin Doinas). Atunci cand se repeta insistent, motivele apar ca laitmotive: “iar spicele jucau in vant, Ca-n hora dup-un vesel cant…/ In lan erau feciori si fete / Juca viata-n ochii lor si vantul le juca prin plete( G. Cosbuc, Vara).

Cand vrei sa fii un bun scriitor trebuie sa tii cont de toate aceste variatiuni si desigur sa iti alegi cu precadere tema, cat si motivul, si alte formatiuni lingvistice si literare.
Prin tema se intelege un aspect dintre cele mai generale ale realitatii surprinse artistic in opera literara, cum ar fi: natura, dragostea, destinul, geniul, patriotismul, razboiul, avaritia. In acest sens, numarul temelor apare ca limitat, aceleasi teme intalnindu-se in intreaga literatura. In acceptiune moderna, tema reprezinta o schema foarte generala spre care conduc situatiile si motivele dintr-o opera sau mai multe si care primeste, in fiecare opera, si o culoare sau o interpretare particulara. De exemplu, in legenda Monastirea Argesului, motive precum locul damnat, daramarea zidurilor, visul premonitoriu si femeia iubita, pun in evidenta tema jertfei pentru creatie. Supratema presupune un vizionarism global in urma lecturii tabulare.

Supratema nu particularizeaza in naratio, ci, ramane detasata deteminand destine. De exemplu, tema roman “Morometii” de Marin Preda este taranul roman si teama sa ontologica de a nu-si pierde pamantul, satul si lumea satului. iar supratema sa este timpul si trecerea sa inexorabila ce produce mutatii sociale, economice, politice, afectand inerent si lumea aceasta conservatoare din campia aurie, cu cativa ani inaintea celui de-al doilea razboi mondial, se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare…. pentru ca finalul romanului sa incheie printr-o simetrie, incipitul: <> Asadar atunci cand vrei sa scrii, sa devii un bun narator inainte de toate, trebuie sa iti fixezi niste linii. Exact ca atunci cand un pictor isi deseneaza intai schita si abia apoi incepe sa umple panza de culoare. Tot aici – pentru intelegerea si putinta noastra de a redacta un text trebuie sa aducem in vedere si termenul de idee poetica. Aceasta desemneaza o conceptie de baza care modeleaza atitudinea scriitorului fata de tema abordata, fiind evident ca “Stilul este omul insusi” (Buffon), iar fiecare scriitor are propriul sau univers interior. De exemplu, Mihai Eminescu a abordat ca si Lucian Blaga, Tudor Arghezi sau Nichita Stanescu, tema iubirii, dar fiecare dintre acestia a inteles si a exprimat aceasta tema intr-o forma proprie, intr-un limbaj unic, personal si imposibil de imitat fara constiinta epigonismului. Prin idee trebuie sa intelegem semnificatiile profunde implicate in diastructura textual dezvaluite si revelate cititorului in procesul intim al lecturii potrivit expectatiei sale: A intelege inseamna a crea din nou, a reproduce in tine momentul initial al operei.” (G Calinescu).

Cititorul care se contopeste imaginar cu eroul unei opere literare tinde nu numai sa-si regaseasca Sinele, ci sa-l reformeze, caci, daca noi transformam si asimilam textul pe care-l citim, nu e mai putin adevarat textul ca ne afecteaza si ne modifica pe parcursul lecturii.

Ideea poetica devine obiect estetic numai intalnindu-se cu lectorii, literatura de sertar nefiind varianta fericita existentei operelor literare. Cuvantul are semnificatie sau idee si poate fi sinonim cu termenul receptare. Cea mai pertinenta demonstratie receptare particulara a operei literare si a lumii, ni s-a parut a fi revelata tot prin intermediul unui scriitor, Oscar Wilde, a carui povestire este preluata de Paulo Coelho in romanul sau „Alchimistul” povestire pe care o prezentam in continuare cu speranta ca ea va comunica inefabilul si viziunea intima a fiecarei existente asupra lumii: Achimistul lua o carte pe care o adusese cineva din caravana. Tomul era fara coperta, dar reusi sa identifice autorul Oscar Wilde.

In timp ce-i rasfoia paginile, gasi o povestire despre Narcis. Alchimistul cunostea legenda lui Narcis, frumosul baiat care-si contempla zilnic propria frumusete intr-un lac. Era atat de fascinat de el insusi ca intr-o buna zi a cazut in lac si a murit inecat. In locul acela, a aparut o floare care s-a numit narcisa Dar nu asa isi incheia oscar Wilde povestirea. El spunea ca atunci cand a murit Narcis, au venit naiadele- zeitele izvoarelor si ale padurii si au vazut lacul transformat dintr-unul cu apa dulce, intr-un ulcior cu lacrimi sarate. “De ce plangi? au intrebat naiadele” – “Plang pentru Narcis, raspunse lacul.” – “Ah, nu-i de mirare ca plangi pentru Narcis. continuara ele. La urma urmelor, desi noi am alergat mereu dupa el prin padure, tu erai singurul care puteai sa-i contempli de aproape frumusetea. Dar Narcis era frumos? Intreba lacul!” “Cine altul poate sti mai bine decat tine?” raspunsera, surprinse, naiadele, La urma urmelor, doar pe marginile tale se apleca el in fiecare zi”. Lacul ramase tacut o vreme, intr-un tarziu, zise: “plang pe Narcis, dar niciodata n-am stiut ca el era frumos. plang pe Narcis pentru de fiecare data cand se apleca deasupra apelor mele, eu puteam sa vad reflectata, in fundul ochilor lui, propria-mi frumusete”.

octombrie 22, 2014 This post was written by Categories: Ponturi Tagged with:
No comments yet


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Top