Blog cu ponturi moca
Home
 

Week-end de toamna sau Romania este frumoasa

Romania este o tara frumoasa. Stiu ce o sa spuneti: ca avem multe probleme, ca toate sistemele de la noi nu prea functioneaza, ca stam prost cu banii, perspectivele si ca tot pleaca lumea peste hotare. Totusi, Romania este frumoasa, avem noi ceva, al nostru, de care nu prea ne dam seama si care ne apartine si ne defineste, de fapt, ca oameni, ca natiune, ca tot ceea ce ne reprezinta.

Am petrecut week-end-ul trecut in munti. Nu am mai fost in munti de multa vreme, de fapt, daca stau sa ma gandesc bine, nu stiu daca am fost vreodata sa merg prin munti, fara sa ma grabesc, sa fiu in trecere sau sa pot sa ma relaxez in totalitate. In acest week-end, insa, am fost in munti si m-am indragostit. Nu stiam ca poate fi o zi de toamna atat de frumoasa, atat de intensa in culori si emotii.

Culori erau mii, padurea era exceptionala, era atat de frumoasa, incat nu stiu daca as gasi cuvintele potrivite vreodata ca sa descriu cat de frumoasa si tomnatica era. El era alaturi, ma tinea de mana, privind inainte, tinand volanul cu mana cealalalta si simteam ca mi-as dori ca acest moment sa se opreasca, asa, sa nu mai stiu ce inseamna timp, sa nu mai stiu de unde venim sau unde ne ducem, sa ma tina asa, de mana si sa nu mai apara nicio cotitura, in care sa fie nevoit sa imi lase mana mea si sa ne tinem de drum in continuare.

Dar iata o cotitura si mana lui aluneca pentru cateva secunde, o pierde pe a mea, dar revine imediat si ma apuca si mai strans. E aici, langa mine, canta, e padurea, sunt muntii si e toamna. Romania este frumoasa si oamenii ei sunt frumosi. Am ajuns intr-un final, intr-un satuc mic, departe, am mers cam doua ore cu masina si imi spune vesel sa cobor, ca am ajuns. Am urcat in munti cu o masina improvizata, am urcat pe un drum de care ma miram ca te poate duce spre o priveliste care te lasa fara aer.

Am ajuns, in sfarsit, in munti si acolo, acolo am simtit ca vreau sa sar, sa zbor deasupra padurii, sa alerg pe camp, sa tot strig si sa cant, de frumos, de toamna, de soare, de noi, de tot ce se intampla, pentru prima data, atat de senin si cu un gust tomnatic, ca un sarut pe care l-ai tinut mult timp si care, iata, nici nu-ti dai seama ca se intampla. Am stat acolo, in munti, cam toata ziua si m-am bucurat de soare, de oamenii de acolo, de mult zbor, de fapt, am admirat zborul si m-am bucurat iar si iar. Pana cand, la un moment dat, de oboseala, am adormit pentru o jumatate de ora, a fost o jumatate de ora care mi-a dat forte si care m-a umplut de energie. Dar, ziua in in munti nu se termina aici.

Cand am coborat din nou in sat, eram atat de infometati, incat credeam ca am putea manca orice ni s-ar pune in fata. Atunci, am descoperit spre seara un gospodar, de acolo, din sat, care gatea bucate pentru toti cei care veneau in munti. Am mancat tot felul de bunataturi de casa, cum ar fi branzeturi, sarmale, ciorba, desert de casa. Toate erau pregatite cu mult drag, asa cum se pregatesc bucatele la noi, acasa.

A fost cea mai delicioasa cina din viata mea, care ne-a incheiat seara intr-un mod exceptional. Despre paharul de vin pe care l-am baut pot sa spun doar ca a adus un plus de savoare serii, el, fiind la volan, a gustat doar din vinul meu, in schimb, eu am baut un pahar si pentru el.Ne-am intors acasa spre seara, pe drum am ras, am povestit, i-am regasit mana calda si, din nou, padurea, sub vraja serii, ne-a petrecut spre orasul care ne astepta.

Poate tocmai datorita acestor diferente si acestor posibilitati de a te refugia din oras intr-o lume atat de frumoasa a muntilor si a padurii, tara noastra are farmecul de care nu ne dam seama. Sunt atat de multe privelisti nedescoperite, oameni neascultati si paduri prin care s-a pasit atat de putin, incat nu pot sa-mi dau seama cum noi nu intelegem ca traim intr-o tara bogata si plina de locuri minunate.

noiembrie 20, 2017 This post was written by Categories: Diverse Tagged with:
No comments yet


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Top